Descriere Mehedinti Romania

Potentialul turistic al judetului Mehedinti il formeaza grandiosul peisaj format de fluviul Dunarea si de defileul sau, de diversitatea reliefului din zona muntoasa, de existenta elementelor floristice si faunistice deosebite, multe dintre ele fiind inscrise in rezervatii stiintifice, la care se adauga impresionante marturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectura si arta, unele unice prin valoarea si ineditul lor. Municipiul Drobeta Turnu Severin, prin pozitia sa, la iesirea Dunarii in defileu, dar si datorita numeroaselor sale obiective social-istorice si culturale, ar putea constitui un centru polarizator al industriei turistice mehedintene. Principalele obiective turistice severinene sunt: · Ruinele podului lui Traian (pod construit in perioada dintre razboaiele dacice purtate de imparatul Traian impotriva lui Decebal) · Castrul Drobeta (realizat in aceeasi perioada cu podul lui Traian) · Ruinele bisericii medievale asezata lânga castrul roman In partea de sud a municipiului, pe malul Dunarii, se afla monumentala cladire a muzeului Portile de Fier, cu sectii de istorie, arheologie, etnografie, stiintele naturii si un deosebit acvariu. Principalele zone turistice ale judetului, in afara municipiului Drobeta Turnu Severin sunt:Zona Portile de Fier I, cu defileul Dunarii, clisura cu Cazanele Mari si Mici, lacurile de acumulare, sistemul hidroenergetic si de navigatie, numeroase viaducte inaltate deasupra unor vai salbatice, municipiul Orsova, desfasurat sub forma de amfiteatru pe malul golfului Cerna, iar deasupra acestuia, Mânastirea Sfânta Ana. -Ostrovul Åžimian – insula situata in aval de Drobeta Turnu Severin, unde a fost stramutata cetatea de pe fosta insula Ada-Kaleh, aflata acum sub apele lacului de acumulare.Zona de nord a judetului, caracterizata prin frumusetea peisajului. Aici se gaseste orasul Baia de Arama unde se poate vizita Biserica Sfintii Voievozi, ridicata in stil bizantin si pictata in sec. al XVII-lea. La circa 4 km nord-vest de Baia de Arama se gaseste complexul carstic Ponoare, reprezentat prin mai multe monumente ale naturii (podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Mare si Mic, pestera Ponoare si platoul de lapiezuri de deasupra pesterii). Tot in aceasta zona se afla pestera Topolnita, cu o lungime explorata de 10.330 m, fiind a doua ca marime din tara. Nu departe de orasul Baia de Arama se afla statiunea balneo-climaterica Bala cu ape termo-minerale. Apele minerale de la statiunea Bala sunt la fel de bune ca si cele de la Herculane, iar in unele privinte chiar mai bune si mai puternice decât acestea, dar din pacate rezervele de ape minerale sunt insuficient exploatate. -Zona Strehaia, situata la circa 40 km de Drobeta Turnu Severin, cu cetatea Mânastirii Strehaia, construita in jurul anului 1500, padurea de tei, iar catre est, Mânastirea Gura Motrului. Un loc distinct in cadrul judetului il ocupa rezervatiile naturale. Dintre acestea amintim: Rezervatia botanica Cracul Gaioara Colilia Portilor de Fier vegeteaza pe Cracul Gaioarei, singurul loc din lume unde a fost intâlnita. Pajisti cu colilia Portilor de Fier, bine conservate, au fost identificate pe versantul dunarean al Cracului Gaioara. Rezervatia botanica Valea Oglanicului este situata in aval de Gura Vaii, in dreptul Insulei Ostrovul Banului, având o flora si fauna bogata in elemente specifice Portilor de Fier. Rezervatia botanica Cracul Crucii se gaseste in dreptul barajului, deasupra tunelului Mosul si se intinde pâna pe platoul denumit de localnici „Crucea Sfântu Petru”. Aici se intâlnesc pajisti de o rara valoare peisagistica. Rezervatia botanica Gura Vaii- Vârciorova este considerata un El Dorado floristic, aceasta zona se evidentiaza prin bogatia speciilor de plante, multe dintre ele reprezentând raritati pentru flora tarii noastre si sunt prezente in toate etajele de vegetatie. Rezervatia botanica Fata Virului se afla la 4,5 km de Vârciorova spre Gura Vaii, in fata Portilor de Fier, intre apa Slatinicului si Creasta Virului. Relieful variat, foarte framântat, micile cascade si cheile dau un pitoresc aparte acestei zone. Aici se afla pajisti cu mararul Portilor de Fier, specie caracteristica Defileului Portile de Fier. Rezervatia botanica Dealul Dohomnei este situata intre Valea Bahnei si Valea Voditei. Aici sunt protejate padurile de „osieci”, dar si padurile seculare in care predomina alunul turcesc si gorunul. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna, la 4 km de soseaua nationala. Este unul dintre cele mai vechi si interesante puncte fosilifere din tara, de mare valoare stiintifica. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil. ani. Rezervatia complexa Cazanele Mari si Cazanele Mici este situata intre Valea Ogradena si pârâul Ogasul Turcului, unde Dunarea strabate doua chei grandioase Cazanele Mari si Cazanele Mici, separate de bazinetul de la Dubova. Aici, la baza abruptului , apar intinse arborete de fag, carpinita, mojdrean, alun turcesc. Pe abrupturile inaccesibile creste laleaua de Cazane, stânjenelul de stânca, clopoteii Cazanelor, sapunarita rosie.Vipera cu corn, vulturul de mare, lastunul de stânca, broasca testoasa de uscat sunt elemente reprezentative ale faunei locale. In Cazanele Dunarii predomina un relief calcaros reprezentat prin doline, lapiezuri si pesteri. Pesterile Veterani, Climente, Ponicova au fost locuite din epipaleolitic pâna in sec.XVIII. Rezervatia paleontologica Svinita situata pe vaile Saraorschi, Å¢iganilor si Vodiniciki, este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din Carpati. Calcarele rosii de la Svinita contin cea mai bogata fauna de amoniti din tara. Amonitii, acesti melci uriasi, contemporani cu dinozaurii, puteau sa ajunga la un diametru de 2 m. In aceasta arie de interes stiintific international, amonitii sunt reprezentativi pentru Jurasicul mediu (176 mil. ani). Podul natural de la Ponoare este o arcada naturala de circa 25 m lungime, 8 m latime si 14 m inaltime. Format prin prabusirea tavanului unei pesteri, este un fenomen unic in tara. Pestera de la Pod, cu o lungime de 633 m, este originea Podului natural de la Ponoare. Pestera Zaton, situata in zona ponorului Zaton, are o lungime de 105 m. Lacul Zaton este unul dintre cele mai frumoase lacuri de origine carstica din tara. Câmpurile de lapiezuri reprezinta cel mai valoros element al acestui complex, cel mai remarcabil câmp de lapiezuri din tara. Acesta ofera un peisaj inedit prin ariditatea sa si prin sculptarea adânca a calcarului sub un invelis impermeabil pe o suprafata foarte mare. Padurea de liliac de la Ponoare se afla in apropierea comunei Ponoarele cu o suprafata de 20 ha, din care cca. 10 ha este rezervatie forestiera si a fost declarata monument al naturii. Pe lânga liliac si mojdrean care sunt speciile principale, mai apar gorunul, cornul, carpinita, visinul turcesc etc. In aceasta padure, in prima parte a lunii mai, are loc cea mai mare sarbatoare a judetului Mehedinti – Sarbatoarea liliacului. Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari pesteri din tara, are o lungime a galeriilor de 25 km. Pestera Topolnita reprezinta un complex de galerii si culoare dispuse pe mai multe etaje ce se intretaie si se suprapun in spirale, puturi si sifoane. Numeroase lacuri, sclipind ca gheata la lumina lanternelor, intrerup pe alocuri cursul subteran al apei, sporind frumusetea pesterii. Pe intreg parcursul pesterii se intâlnesc galerii ornate cu stalactite si coloane, cu stalagmite-lumânari, cu ghirlande, draperii, baldachine si valuri translucide din calcit imaculat. O astfel de galerie este Galeria Racovita foarte bogata in formatiuni de calcit, in care unele zone, ca Padurea de Lumânari sau Lacul de Clestar fiind de o rara frumusete. Pestera lui Epuran, cu o lungime de peste 3 km, are galerii dispuse pe doua etaje, unul superior fosil si altul inferior, activ. Pestera este un complex de sali si galerii, cu numeroase ramificatii, cu blocuri de calcar prabusite. In Sala Ursilor se gasesc numeroase schelete de urs de pestera, fixate in decursul timpului pe planseu cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasa zona a pesterii este Galeria Comorilor, justificata prin bogatia si varietatea concretiunilor. Pestera lui Epuran reprezinta, de fapt, partea cea mai nordica a Pesterii Topolnitei.