Descriere Hunedoara Romania

Descriere: Orasul Hunedoara este situat in partea centrala a judetului Hunedoara, la 220-270m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, acesta ocupa o suprafata de 97 kmp . In teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Bos, Gros, Hasdat si Pestisu Mare. Zona dispune de infrastructura obisnuita pentru un oras modern: retele de energie electrica, termica, gaze naturale si apa, statie de epurare, mijloace de transport in comun, cai de acces rutier si feroviar, telefonie fixa si mobila. Huneodoara este strabatuta de DJ 687: Santuhalm - Hunedoara drum national care face legatura cu drumul European E68 care strabate tara de la Arad - Deva - Orastie - Sibiu - Brasov - Bucuresti si drumuri judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan, respectiv Hunedoara si Hateg Relieful in orasul Hunedoara este deluros-muntos, este srabatut de raul Cerna, iar resursele naturale conatau in zacaninte de piatra, minereuri feroase lemn, talc si potential in cresterea animalelor. Gradul seismic pe raza orasului Hunedoara este de 6 Mercalli. Scurt istoric: Istoria regiuni judetului Hunedoara este extrem de bogata in evenimente, din paleoliticul mijlociu, existand dovezi ale asezarilor umane din a doua etapa a Epocii Fierului purtand amprenta civilizatiei geto-dacice si apoi a civilizatiei daco-romane ca si a unirii in primul mileniu a organizarilor prestatale de la Strei, Dobra si Hunedoara.Hunedoara devine autoguvernanta, in secolul al XIII-lea, iar in urmatoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: batalia impotriva otomanilor condusa de Iancu de Hunedoara , rascoala iobagilor condusa de Horia, Closca si Crisan , participarea la evenimentele revolutiei din 1848-1849 sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masiva la creerea Statului National Roman si participarea la cele doua razboaie mondiale.Teritoriul judetului Hunedoara este un adevarat loc sacru al istoriei romanesti. Pe teritoriul judetului s-a aflat capitala staului Dacia, condus de Burebista si Decebal, Cetaea Sarmizegetusa si Ulpia Traiana Sarmizegetusa, romanii stabilindu-si aici capitala provinciei dupa cucerirea Daciei. Toate vestigiile istorice de pe intreg teritoriul judetului sporesc potentialul turistic al judetului Hunedoara, judet aflat in continua dezvolare. Obiective turistice: Castelui de la Hunedoara: Ridicat in secolul 14, pe locul unei vechi intarituri, pe o stânca la picioarele careia curge pârâul Zlasti, Castelul Hunedoara este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare ("Ne boisa" = "Nu te teme"), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui calugar) reprezinta câteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de alimente, Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Româneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai distinge, destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini). Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu. Munti: Muntii Retezat, fantastica cetate de piatra a acestor munti are cea mai ridicata altitudine medie din intreg lantul Carpatilor romanesti (peste 60 de piscuri ce se avanta la peste 2.200 m altitudine, culminand cu Peleaga de 2509 m). Dar nu numai inaltimile impresioneaza pe drumet in Retezat, maretia circurilor glaciare de aici este fara pereche in muntii Romaniei, fiind impodobit cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toti drumetii, Retezatul este un munte al superlativelor. Valorilor peisagistice originale, care suscita practicarea intensa a turismului, li se adauga o flora si o fauna bogata si variata, ocrotita in cadrul "Parcului National Retezat". Acest parc reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa de UNESCO printre rezervatiile naturale ale Biosferei. Parcul are peste 20.000 ha care include in arealul lor: relieful glaciar (numeroase circuri, vai si lacuri glaciare), raritati vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul salbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagra, cerbul, ursul, rasul, cocosul de munte, mistretul; iar in undele cristaline ale lacurilor si raurilor de munte, pastravul). In cuprinsul parcului se afla Rezervatia Stiintifica Zlatuia (peste 2.000 ha) in al carei perimetru accesul este permis numai cu autorizatia Comisiei Monumentelor Naturii. Muntii Parang, cu nimic mai prejos decat Retezatul, ba mai mult, culminand la 2.519 m - vf. Mandra (sau Parangu Mare), depaseste cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate in bazinul superior al Jietului. Muntii Poiana Rusca, usor accesibili, atat pe jos cat si cu masina, luna cea mai favorabila, din punct de vedere al climei si al pitorescului peisajului, fiind septembrie. Muntii Sureanu, incarcati de istorie si relief carstic, dar si glaciar. Pesteri: Pestera Cioclovina, in nord-vestul Muntilor Sebes, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusa in Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formeaza una dintre cele mai mari rezervatii speologice din tara. A fost locuita inca din Paleoliticul Superior, este renumita prin impodobirea pitoreasca din interior (peretii pesterii cuprind margele de chihlimbar incrustate in calcita, precum si cranii de lilieci). Pestera Tecuri, in nordul Muntilor Sureanu, are "sali" deosebit de bogate si divers impodobite cu fermecatoare concretiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (in nuante ce variaza intre roz pastel si rosu violet). Reprezinta un unicat intre pesterile din Romania. Pestera Sura Mare, langa satul Ponor, strabatuta de raul Ohaba, care formeaza si un lac interior, constituie pestera de referinta a muntilor Sebes. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din Romania, greu accesibila. Lacuri: Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din Romania (peste 10 ha), pe langa care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Muntii Retezat; Lacul Galcescu (la 1.925 m altitudine), cel mai intins iezer glaciar din acesti munti. Se iveste chiar la marginea celei mai batute poteci turistice care strabate masivul. Este declarat monument al naturii, iar imprejurimile sale constituie o rezervatie naturala (geologica, floristica si peisagistica). Alte lacuri: Lacul Zanoaga, cel mai adanc din Romania, de 29 m, Portii, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia, Lacul Gura Apei, lac antropic, pe Raul Mare, Cincis pe Cerna. Rezervatii si monumente ale naturii: Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, in lunca Muresului, unul dintre obiectivele turistice de importanta nationala, fiind un adevarat monument in arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 de ani in urma, cand s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colturi ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de pluta, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Padurea Bejan, langa Deva, rezervatie forestiera unde cresc toate speciile de stejar prezente in Romania, Padurea de stejar de la Chizid, langa Hunedoara, Gorunul lui Horea de la Tebea, monument al naturii si in acelasi timp si monument istoric ce aminteste de conducatorul marii rascoale taranesti din 1784. Vestigii istorice: Cetatile Dacice dovedesc inaltul grad de cultura materiala a dacilor. In zona Muntilor Orastie se afla, intre sec. I i.Hr. - sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dacice. Principalele cetati au fost descoperite la: Costesti, (la 18 km de Orastie), Blidaru (la 22 km de Orastie), Piatra Rosie (la 30 km de Orastie) si Gradistea Muncelului (la 39 km de Orastie). Cetatea de la Gradistea Muncelului, insotita de un complex de sanctuare si de o asezare civila, constituia capitala statului dac, Sarmisegetusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui si observatiilor astronomice (constructiile de aici formau un calendar ingenios si surprinzator de precis pentru epoca respectiva). Cetatea de la Blidaru, cucerita de romani in 102 d.Hr., a fost refacuta ulterior de Decebal, dar distrusa definitiv de imparatul Traian in 106 d.Hr. Sarmisegetusa Ulpia Traiana, la 17 km de Hateg, capitala Daciei romane, resedinta a celor mai importante institutii si a inaltilor functionari imperiali. Orasul a fost intemeiat in 107 d.Hr., din porunca imparatului Traian, denumirea sa completa fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. Asezarea se dezvolta pana in 271 d.Hr. cand autoritatile romane se retrag din Dacia. Astazi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfasurau serbarile, luptele gladiarorilor) si necropola antica. Cetatea Devei, ridicata in sec. XIII pe un con vulcanic ce domina vatra orasului de la 184 m altitudine. Mentionata documentar in 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetati din Transilvania. A fost parasita in 1849 cand, in urma unei explozii a depozitului de munitii, zidurile au sarit in aer. Castelul Corvinestilor din Hunedoara, prin frumusetea sa arhitecturala se plaseaza printre cele mai insemnate monumente de arta feudala din Romania si din sud-estul Europei. Constructia impozanta, cu turnuri si turnulete, a fost ridicata in sec. XIII pe un colt de stanca. Trecutul castelului se leaga mai ales de familia Corvinilor care l-au stapanit o vreme indelungata. Iancu de Hunedoara l-a renovat si modificat (1446 - 1453), amenajand "Sala cavalerilor" si "Sala dietei". Dezvoltat in secolele urmatoare, castelul reuneste stilul gotic cu elemente caracteristice Renasterii si stilului baroc. Alte vestigii istorice: Vestigiile castrului roman Vetel, cu amfiteatru, bai romane, apeducte, asezarea romana Calan, s-a mentinut si dupa retragerea romana, Cetatea Malaiesi de la Salasu de Sus (sec. XIV), Cetatea Colt de la Colt (sec. XIV), Castelul "Magna Curia" din Deva, construit in sec. XVI, in stil renascentist, ulterior a suferit transformari baroce, numindu-se "Bethlen". In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Dacice, si Romane, Castelul Santamarie Orlea (sec. XVI - XVIII). Edificii religioase: Biserica Densus, una dintre cele mai vechi din Romania, construita in sec. XIII din piatra apartinand ruinelor Sarmisegetusei romane. Are o infatisare ciudata pastrand unele elemente ale stilului romantic tarziu. Este impodobita cu o interesanta pictura murala (din 1443). Biserica Strei (sec. XIII), pastreaza pictura executata in sec. XIV, fiind unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictura medievala din Romania. Alte edificii religioase: Biserica Santamarie din Orlea (sec. XIII), in stil romanic, pastreaza o parte din valoroasele fresce initiale, Biserica Ciscior (sec. XIV), Biserica Ribita (1417), Biserica Ortodoxa Hunedoara (sec. XV), Manastirea Prislop din Silvasu de Sus (la 13 km de Hateg si la 16 km de Hunedoara), din 1564. Muzee: Muzeul Memorial "Aurel Vlaicu" de la Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat in memoria acestui pionier al aviatiei romanesti si mondiale. Aici a vazut lumina zilei si a faurit primele sale aeromodele, marele inventator si pilot Aurel Vlaicu. Alte muzee: Muzeul de istorie a mineritului, cu interesante colectii mineralogice.