Descriere Comarnic Romania

In zona de contact a Garbovei cu Subcarpatii, unde Prahova soarbe undele vaii lui Bogdan, spre nord, ale Saarului si Beliei la sud, se desfasoara Comarnicul. Vatra orasului se inscrie pe ambele maluri ale Prahovei, ocupand terasa de lunca, si pe cea inalta, puternic fragmentata, precum si sectoarele de versant. Catre vest, dar mai ales catre est, zona se largeste luand aspectul unei forme depresionare, ocupand fragmentele de terasa la inaltimi de peste 70 m. Comarnicul de astazi. Situat in plina zona de interferenta carpato-subcarpatica, intre Sinaia , Breaza , Secaria, si Talea, la o departare de 108 km de capitala tarii, Comarnicul a capatat o fizionomie aparte rezultata din varietatea peisajului si a resurselor mediului, a ocupatiilor, obiceiurilor si imbracamintei. Expusa razelor solare tot timpul anului, adapostita de munti si dealuri, depresiunea Comarnic ofera un climat lipsit de umiditate si vanturi, cu un echilibru specific treptei Subcarpatilor. Temeperaturile anuale inregistreaza valori cuprinse aproximativ intre +8?C si +10?C, pe vai si +8?C la +9?C pe inaltimi, iar precipitatiile ating 600-800 ml annual, avand mers regulat cu minimul in februarie si maximul in mai-iunie Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului este tributara raului Prahova, care-l strabate de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 6 km. Chiar in extremitatea nordica Prahova primeste, paraul Valea lui Bogdan care-I formeaza hotarul cu Sinaia. Ceva mai la sud, nu departe de castelul domnitorului Gheorghe Bibescu, raul primeste paraul Floreiul. Intre cei doi afluenti s-a dezvoltat, in timp, un sat, azi cartier al orasului, caruia i s-a spus Posada. Obiective turistice Pestera Comarnic Pestera Comarnic, care se remarca prin salile ei monumentale si grandoarea formatiunulor stalagmitice, lipsa electricitatii oferindu-i un farmec aparte. Pestera Comarnic este situata in bazinul hidrocarstic Toplita - Comarnic, constituind Rezervatia Naturala Pestera Comarnic cu o suprafata, la exterior, de 0,10 hectare.In anul 1947, Pestera Comarnic este declarata de catre Academia Romana, rezervatie naturala. In anul 1994 Consiliul Judetean reconfirma statutul de rezervatie naturala, iar in anul 2000, Pestera Comarnic face parte din " zonele naturale protejate de interes national " si se afla in interiorul Parcului National Semenic - Cheile Carasului.Pestera Comarnic este deschisa turismului larg, nefiind momentan amenajata si nici electrificata. Acest lucru insa nu ii stirbeste cu nimic frumusetea, din contra, confera vizitatorilor un aer de mister si aventura. Castelul Posada Un alt monument ce aduce un plus de originalitate statiunii Comarnic este Castelul Posada, resedinta familiei Bibescu. Situat langa Muzeul Cinegetic Posada, cladirea a fost construita de printul George Valentin Bibiescu, intre anii 1842-1848.Castelul a fost locuit mai mult de principesa Martha Bibiescu, o celebra scriitoare franceza de origine romana.Desi acum, castelul aduce mai mult cu o ruina, acest fapt se datoreaza incendiului devastator din 1950. In urma acestui eveniment, castelul nu a mai fost reconstruit, devenind depozit pentru obiectele nefolositoare ale Palatului Peles. Muzeul Cinegetic Muzeul Cinegetic este unul dintre cele mai impresionante obiective turistice de pe Valea Prahovei. Colectiile de animale disparute din Carpati sau cele de arme valoroase dau muzeului un aer misterios, ce te indeamna sa ii afli istoria.Numarul impresionant de medalii si recunoasterea statutului de record mondial, de multe ori in ultimele sase decenii, pentru cele mai reprezentative specii de vanat mare din Europa, confirma valoarea deosebita a patrimoniului nostru faunistic. Printre speciile ce pot fi vazute la Muzeul Cinegetic se numara boul, zimbrul, capra neagra, cerbul, cerbul lopatar, muflonul, mistretul, rasul, lupul, ursul brun. Toate exemplarele sunt impaiate si prezentate in mediul lor natural. Nici armele de mare valoare n-au fost uitate, muzeul gazduind colectii inedite de sabii, arcuri, arbalete, sulite, cornuri cu praf de pusca, goarne, pusti, pumnale apartinand unor domnitori sau regi. La acestea se adauga cateva obiecte de mobilier si multe dintre cadourile primite de-a lungul timpului de Casa Regala, obiecte care au fost aduse de la Peles.