Descriere Cluj Napoca Romania

Cluj Napoca (pâna in 1974 Cluj; in maghiara Kolozsvár, germana Klausenburg, latina Claudiopolis) este resedinta judetului Cluj, precum si capitala istorica a Transilvaniei, România. este situat in zona centrala a Transilvaniei, având o suprafata de 179,5 km². Situat in zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Câmpia Transilvaniei Orasul Cluj-Napoca este un important centru cultural (aici se gasec Teatrul si Opera Nationala Romana, Teatrul si Opera Maghiara, Filarmonica, Academia de Muzica Gheorghe Dima), avand numeroase institutii educationale. Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datind din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale. Monumente si cladiri Bastionul Croitorilor este unul din putinele monumente care au facut parte din Vechea Cetate a Clujului si care s-a pastrat intact pâna in zilele nostre. A fost finantat de „Breasla Croitorilor” (magh. szabo = croitor). Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de aparare a fost finantat de alta breasla (Croitori, Cizmari, Tâmplari, Sapunari, Rotari, Olari, Zidari, Curelari etc). Bastionul reprezinta coltul de Sud-Est al cetatii medievale ridicate incepând cu secolul XV (este amintit deja in anul 1475). Intre anii 1627-1629, in perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuala. Este construit din piatra faltuita zidurile masive pastrând inca lacasurile de tragere. Spre nord, lipit de el, se mai pastreaza inca o bucata din zidul de piatra cu creneluri si drumul de straja pe zid. A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a intretinut si a avut obligatia pazei orasului in acel punct, fiind singurul bastion al cetatii vechi care s-a pastrat integral. Dupa batalia de la Miraslau, Baba Novac si preotul Saski au fost prinsi, torturati si executati in cetatea Clujului de catre nobilii transilvaneni. In apropierea bastionului a fost expus, in 1601, trupul tras in teapa al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. In amintirea lui Baba Novac a fost ridicata in 1975 o statuie, opera a sculptorului Virgil Fulicea. Gradina Botanica „Alexandru Borza” a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondata in 1920 de profesorul Alexandru Borza. Intinsa pe o suprafata de aproape 14 hectare, in partea sudica a Clujului, gradina botanica, organizata dupa Unirea Transilvaniei cu România, in anii activitatii de asezare pe temeiuri solide a universitatii clujene, a reusit sa se dezvolte in timp atât ca si un obiectiv turistic clujean cât si ca important spatiu didactic si stiintific din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. Gradina contine pe teritoriul sau peste 10 000 specii de plante din toate colturile lumii, fiind structurata pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal. Flora si vegetatia româneasca sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Muntii Carpati, Banat, etc. Printre atractiile gradinii se numara Gradina japoneza (o gradina in stil japonez cu un pârâu si o casuta in stil japonez), Gradina romana cu vestigii arheologice din vechea colonie romana Napoca, printre care si o statuie a lui Ceres, zeita cerealelor si a pâinii, alaturi de plante cultivate care domina agricultura contemporana româneasca. Muzeul de Istorie al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, situat pe str. Constantin Daicoviciu nr. 2 in cladirea cunoscuta si drept Casa Petrechevich-Horvath este continuatorul primei asociatii muzeale din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, infiintata la 23 noiembrie 1859, dispunând de colectii bogate de de antichitati, mineralogie, botanica, o pinacoteca, o colectie etnografica si zoologie. Societatea Muzeului Ardelean a reusit sa constituie o colectie de peste 24.000 de piese arheologice, numismatice si alte piese din diverse domenii cum ar fi botanica, zoologie sau mineralogie. Aceste colectii au fost preluate de universitatea clujeana odata cu infiintarea ei, in 1872. Din 1929 colectia de antichitati a trecut la Institutul de Studii Clasice, insa deoarece lipsea un spatiu adecvat, colectia a suferit mai multe mutari, in final ea stabilindu-se definitiv in 1937 in incinta actuala din str. Daicoviciu. Colectia etnografica si pinacoteca vor sta la baza infiintarii altor doua muzee clujene, Muzeul de Arta si Muzeul de Etnografie. Din 1948, colectiile au trecut in subordinea Academiei Române din Cluj. Incepând cu 1 ianuarie 1963, Muzeul de Istorie a inceput sa functioneze drept institutie de sine statatoare, iar din din 1994 este clasificat ca fiind de importanta nationala. Din 1999 muzeul detine si un bogat tezaur, deschis la sediul muzeului. Unul dintre exponatele mai deosebite este un obiect metalic descoperit in 1973, in apropiere de Aiud. Acesta seamana izbitor de mult cu piciorul unui tren de aterizare, iar din analiza stratului de oxid alb-galbui care il acopera s-a tras concluzia ca acesta are o vechime 300-400. Pe lânga metalul principal, piesa contine, in cantitati mici cupru, zinc, cobalt, zirconiu, aceste metale nefiind descoperite decât mult mai târziu decât vârsta obiectului.