Descriere Bucuresti Romania

Micul Paris sau Bucuresti reprezinta capitala Romaniei, care este si cel mai mare oras din Romania , mare centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific si cultural al tarii.Bucurestiul este situat in partea de Sud-Sud-Est tarii, la o altitudiine de 50-95 m.Bucurestiul este al treilea oras din regiune din punct de vedere al numarului de locuitori.In anul 1495 Bucurestiul a fost mentionat ca resedinta a domnitorului Tarii Românesti.Se spuneca denumirea orasului Bucuresti a fost data de un taran numit Bucur, dar nu exista nici o atestare documentara ca ar fi adevarat.Orasul a devenit capitala Valahiei in anul 1698 si s-a dezvoltat in perioada de pace din secolul al 18-lea.In anul 1862, Bucurestiul devine capitala Romaniei.In perioada comunista au fost extinse marile bulevarde --Prima institutie de invatamânt superior a fost deschisa -in 1694 Academia Sfântul Sava.In Bucuresti se gaseste o universitate fondata in anul 1861 si se afla langa Academia de Stiinte.Astazi exista in capitala peste 21 de institutii de invatamânt superior cu aproape 110.000 de studenti. Obiective turistice: Casa Poporului sau Palatul Parlamentului: Este un edificiu de mari proportii,extins pe o suprafata de 64.800 m2 - locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului din Washigton).Construit intre 1984 si 1989 pe Dealul Uranus,dupa planurile unui colectiv de arhitecti romani,coordonat de arhitecta Anca Petrescu,acest impozant edificiu are o forma dreptunghiulara,cu laturile de 270 m la fatada si respectiv 240 m lateral,o inaltime de 84 de m si o adancime,sub cota zero,ce coboara pana la 92 m. Atheneul Roman: Este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale Capitalei,cu valoare de simbol,construita intre 1886 si 1888 (inaugurarea a avut loc la 14/26 februarie 1888),dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron,ajutat de de arhitectul roman Constantin Baicoianu,din initiativa unui grup de intelectuali,dornici sa inzestreze Bucurestiul cu o sala incapatoare,destinata manifestarilor muzicale de inalta tinuta artistica.Fondurile au fost stranse prin subscriptie publica ca raspuns la renumitul apel"dati un leu pentru Atheneu".Atheneul Roman ,cu fatada in stil neoclasic si cu o cupola mare,de factura baroca,are aspectul unui templu ionic cu sase coloane frontale si doua laterale.Sala mare de concerte ,cu un diametru de 28,50 m si o inaltime de 16 m,are o capacitate de 1.000 de locuri si o buna acustica,fiind decorata cu o fresca in care sunt surprinse principalele momente din istoria Romaniei - opera a pictorului Costin Petrescu. Arcul de Trium: Primul arc de triumf a fost ridicat in graba ,in 1878,pentru parada trupelor intoarse din razboiul pentru independenta.Deoarece era construit din materiale usoare,s-a deteriorat dupa un timp.O noua contructie provizorie a fost prilejuita de parada din 1922 a trupelor romane participante la primul razboi mondial,pentru realizarea statului national unitar.Reconstruit din piatra ,in anii 1935-1936 ,dupa planurile arhitectului Petre Antonescu ,monumentul are o infatisare clasica,fiind impodobit cu sculpturi in piatra si inscriptii realizate de Ion Jalea,Cornel Medrea si Constantin Baraschi. Palatul Bancii Nationale: Cu fatada spre Lipscani,este o cladire vasta,de plan simetric si plastica sobra,construita intre anii 1884(12 iulie) si 1890 dupa planurile arhitectilor francezi Albert Galleron si Cassien Bernard,in stil neoclasic francez pe fostul han al lui Serban Voda.Fatada cladirii,din strada Lipscani,este evidentiata de patru coloane corintice,iar pavilioanele de colt sunt ornamentate cu cate patru coloane corintice in stil ionic,care au intre ele o nisa in care se afla statuile alegorice reprezentand "Agricultura" si "Justitia",executate de catre sculptorul Ion Georgescu, precum si "Comertul" si "Industria" realizate de Stefan-Ionescu-Valbudea. Parcul Cismigiu: Aflat in centrul Capitalei,marginit de bulevardele Mihail Kogalniceanu(la S) si Schitu Magureanu(la V) si de strazile Stirbei Voda (la N) si Brezoianu (la E),este cel mai vechi si mai frumos parc din Bucuresti,extins pe 17 ha,pe locul in care se afla(inceputul sec.19)o dumbrava cu un lac format din izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Stirbei Voda.Acest lac,inconjurat de trestii si papuris,bogat in peste la acea vreme,apare mentionat documentar,in timpul lui Matei Basarab,cu numele de "Balta lui Dura negrutatorul" si avea o extindere mult mai mare.La 10 octombrie 1779,Alexandru Ipsilanti,domnul Tarii Romanesti,a poruncit sa se construiasca doua cismele in Bucuresti pentru a avea apa potabila,una dintre ele fiind facuta pe locul gradinii de azi,inspre strada Stirbei Voda.In apropierea acestei cismele si-a construit casa Dumitru suiulgi-basa,numit de catre oameni"marele cismigiu"(deoarece era seful lucrarilor de supraveghere a curgerii apelor si mai mare peste cismele),de la care provine si numele parcului inaugurat in mod oficial in 1854. Parcul Herastrau: Situat pe ambele maluri ale lacului Herastrau,intre Bd-ul Aviatorilor,Bd-ul C.Prezan,Sos.Kiseleff,Sos.Bucuresti - Ploiesti,Sos.Baneasa si Sos.Nordului,este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Bucuresti,amenajat in perioada 1936-1939 cu ocazia expozitiei"Luna Bucurestilor".In incinta parcului se afla Muzeul Satului,un parc de distractii pentru copii,Palatul"Elisabeta",debarcader pentru vaporase si barci,terenuri si baze sportive,"ExpoFlora" ,restaurante si numeroase busturi(Mihai Eminescu,I.L.Caragiale s.a.). Gradina Botanica: Infiintata in 1855 de doctorul Carol Davila pe langa Scoala de Medicina si Farmacie,a fost amenajata partial intre anii 1860 si 1866,in gradina fostei manastiri Cotroceni,dupa indicatiile lui Ulrich Hoffmann - director al gradinilor publice din acea vreme.In 1874 - 1878 Gradina Botanica a fost mutata si amenajata in fata Universitatii ,iar in 1884 - 1885 transferata si organizata pe locul de azi,intreaga actiune fiind indrumata de savantul Dimitrie Brandza,fondatorul Institutului Botanic.In 1954,Gradina Botanica a trecut in subordinea Ministerului Invatamantului,respectiv a Universitatii Bucuresti.In 1976 a fost inaugurat un nou si modern ansamblu de sere cu o suprafata de circa 2.100 m2 care adaposteste circa 3.500 de specii de plante.In incinta Gradinii Botanice ,pe diferite forme de relief amenajate special,vegeteaza peste 10.000 de specii de plante de pe toate continentele. Gradina Zologica - aflata la doar catva km de Bucuresti.Puteti ajunge cu masina 301 de la Piata Romana.Gradina Zoologica se intinde pe o suprafata de 5.85 ha si detinea, la 1 ianuarie 1994, in colectiile sale, 104 forme (specii si subspecii) cu un numar total de 835 exemplare apartinand la 3 clase de animale vertebrale: 6 forme reptile cu 24 exemplare, 49 forme pasari cu 591 exemplare si 49 forme mamifere cu 219 exemplare: din cele 104 forme, 51 apartin faunei exotice iar 53 faunei indigene. Muzeul National de Arta al Romaniei are trei galerii de arta si o istorie regala: Galeria de Arta Europeana, adapostita in aripa Kretzulescu, reflecta prin felul cum sunt distribuite cele 300 de opere, principalele scoli artistice ale Europei intre secolele XIV-XIX. Incepand cu goticul tarziu si Renasterea, continuand cu manierismul si caravagismul, pana la formulele barocului si rococoului, pictura italiana este reprezentata de operele maestrilor Domenico Veneziano, Jacopo Bassano, Bronzino, Jacopo Tintoretto, Luca Giordano, Orazio Gentileschi, Jacopo Amigoni. Ilustrand versiunea germana a goticului international ori formula Renasterii nordice, colectia de arta germana se remarca prin opere de Bartholomaus Zeitblom, Lucas Cranach cel Batran si Hans von Aachen. Fervoarea religioasa si temperamentul arzator caracterizeaza pictura spaniola, de remarcat in panze semnate de El Greco, Francisco Zurbarán, Alonso Cano, Antonio Pereda. Realismul, misterul dat de clarobscur sau de pitorescul epic al scenelor de gen se regasesc in operele artistilor flamanzi (Bartholomaus Spranger, Pieter Brueghel cel Tinar, Pieter Paul Rubens, David Ryckaert III) si olandezi (Rembrandt Harmensz. van Rijn, Jan Davidsz. de Heem). In salile de arta franceza coexista opere din secolele XVI-XIX. Dintre artistii importanti numim pe: J.B.Oudry, Nicolas de Largillière, Gaspar Dughet, Joseph Parrocel alaturi de Claude Monet, Paul Signac, Alfred Sisley. Din colectia de sculptura, remarcabile sunt exemplarele din creatiile lui Auguste Rodin, Antoine Bourdelle, Jules Dalou si Camille Claudel. Galeria de Arta Veche Romaneasca ofera prin cele 900 de piese expuse, o imagine unitara asupra vietii culturale din provinciile istorice: Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania din secolele XIV-XVIII. Printre acestea se evidentiaza fragmente de fresce (cele de la Curtea de Arges - 1526) si icoane (Plangerea Domnului - secolele XV-XVI, Sfintii Simeon si Sava- 1522-1523, ambele de la manastirea Curtea de Arges, Maica Domnului cu Pruncul incadrata de profeti - a doua jumatate a secolului al XVI-lea, manastirea Pangarati), broderii (Epitafurile de la Manastirea Cozia-1395-1396 si de la Manastirea Neamt-1437, Aerul de la Biserica Sf. Nicolae din Radauti - cca 1493, Epitrahilele de la Manastirea Tismana – inceputul secolului XVI), manuscrise miniate (Tetraevanghelia realizata intr-un atelier bizantin, al carei text dateaza din secolul al XII-lea, Tetraevanghelia lui Gavril Uric-1436-1437, Tetraevanghelia calugarului Dimitrie Gramaticul-1512), orfevrarie (cadelnita de la Tismana- 1508-1512, chivotul de la manastrea Hurezi- 1691-1692, panaghiarul de la manastirea Precista din Bacau - 1491-1496, crucea de procesiune de la manastirea Slatina - 1558), sculptura in lemn si piatra (usile imparatesti de la biserica din Carligul (Bacau)- inceputul secolului al XVI-lea, nervura cu stema Moldovei de la biserica Trei Ierarhi din Iasi-1637-1638). Galeria cuprinde si un Tezaur, caruia ii sunt dedicate trei sali, in care sunt expuse piese laice si de cult din metale si pietre pretioase, bijuterii si accesorii de costum din secolele XIV-XIX. Galeria de Arta Romaneasca Moderna reconstituie prin cele 700 de picturi si sculpturi traseul artei romanesti de la inceputul secolului al XIX-lea - ilustrat prin desprinderea de arta religioasa de sorginte bizantina - la epoca marilor clasici ai artei romanesti. Cele doua veacuri de arta, marcate de numeroase curente si tendinte artistice, sunt reprezentate atit de nume celebre, de referinta pentru intreaga cultura romaneasca, cit si de artisti valorosi mai putin cunoscuti inclusi pentru prima data in expunerea permanenta a Galeriei Nationale. Traditia portretistica si formalismul „zugravilor de subtire” sunt ilustrate in Galerie prin opere de Anton Chladek, Giovanni Schiavoni, Iosef August Schoefft, pe cand picturile lui Theodor Aman si Gheorghe Tattarescu arata felul in care acesti doi artisti au dat picturii romanesti o noua interpretare a academismului si neoclasicismului. Alaturi de figuri centrale ale artei nationale ca Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Constantin Brancusi, Dimitrie Paciurea, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, nenumarati alti artisti intregesc configuratia de ansamblu a perioadei reprezentate, dintre acestia amintim pe: Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Sirato, Stefan Dimitrescu, Ion Jalea, Jean Al.Steriadi, Nicolae Darascu, Samuel Mutzner, Petre Iorgulescu Yor, Dimitrie Ghiata, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Lucian Grigorescu etc. Tendinta de racordare la curentele manifeste pe plan european, constanta a culturii romane, este marcata in expunerea de arta romaneasca moderna prin operele de avangarda ale lui Victor Brauner, Marcel Iancu, Hans Mattis-Teutsch, M. H. Maxy, Arthur Segal. Una dintre salile galeriei este dedicata in exclusivitate sculptorului Constantin Brancusi si reuneste opere de tinerete si de maturitate ca : Supliciu, Cap de copil, Somnul, Prometeu, Rugaciunea, Danaida, Cumintenia pamantului.