Descriere Botosani Romania

Descriere: Municipiul Botosani situat in partea de nord-est a Romaniei, in zona de contact dintre Campia Moldovei si Podisul Sucevei, este strabatut de meridianul 26g 41" E si de paralela 47g 44" N si are o altitudine medie de 170 m peste nivelul Marii Negre. Limitele de nord sunt traversate de parul Sitna cu afluentul , paraul Luizoia, iar limita de vest este traversata de paraul Dresleuca cu afluentul sau paraul Teascu, confera platoului un aspect de interfluviu suspendat intre doua vai relativ adanci. Pantele morfologice dintre platou si vai sunt relativ line spre nord si nord-est sau abrupte spre sud si sud-est, avand aspect de pante deluviale. Panta morfologica generala a platoului este orientata de la nord-vest spre sud-est, conforma cu panta retelei hidrografice. In perioada 1990-1997 in municipiul Botosani , populatia inregistreaza o crestere cu aproximativ 3.000 locuitori, dupa care a inregistrat o scadere importanta, la recensamantul din martie 2002 inregistrandu-se putin peste 115.000 locuitori. Istoric: Istoricul orasului Botosani incepe din vremuri indepartate, fiind mentionat pentru prima data in documente in anul 1439. Totusi, inceputul Botosaniului dateaza cu mult inaintea atestarii documentare. Situat la confluenta drumurilor care uneau principalele resedinte domnesti ale Moldovei: Siret, Suceava, Harlau si Iasi, intr-un punct de legatura favorabila cu marile drumuri comerciale medievale europene, Botosaniul a fost un targ cu rolul de principal centru de schimb si, concomitent, centru de mestesugari. Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, inscriu numeroase prezente la Botosani, in judet pastrandu-se si azi ctitoriile domnesti cum ar fi: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice forate importante. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).Botosaniul isi trage numele, potrivit unor cercetari, de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri la inceputul mileniului II. Numele familiei Botas sau Botasani este pomenit in documente foarte vechi inca de pe timpul lui Stefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei.In ciuda succesiunii invaziilor, luptelor devastatorilor si ocupatiilor straine, orasul Botosani asezat pe drumuri comerciale insemnate si in conditii naturale prielnice a avut o dezvoltare economica si sociala infloritoare secole de-a randul.Botosaniul e unul din orasele care pastreaza o structura subterana de targ, cu pivnite boltite suprapuse. Ele au adapostit timp de sute de ani marfurile targului, constituind si locul de refugiu al populatiei in timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturala de necontestat o constituie lacasuri de cult vechi de jumatate de mileniu, precum si zona de targ a orasului. Obiective turistice: Cu o viata culturala foarte bogata, municipiul Botosani a dat de-a lungul anilor mari personalitati ale stiintei si culturii, care si-au inscris numele in patrimoniul cultural românesc si universal. Fiind nascuti in Botosani, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu, Alexandru Graur sunt repere majore, unii dintre ei intrând deja in universalitate. Casa memoriala "Nicolae Iorga": organizata in una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga.Doua incaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto-documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani.Salonul familiei reda un interior datând din ultimele decenii ale secolului trecut; Muzeul memorial "Octav Onicescu": infiintat in octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii, redând imaginea unor incaperi intime matematicianului; Muzeul judetean - Sectia de etnografie: cladirea este un valoros monument de arhitectura datând de la sfârsitul secolului al XVIII-lea si reprezentând casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii (agricultura, cresterea animalelor, vânatoarea, pescuitul, apicultura), mestesugurile traditionale (torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale incondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu. Muzeul judetean - Sectia de istorie si arheologie: monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913, prezinta in cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pâna in contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba, etc. Retine atentia, in mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial. Galeriile de arta "Åžtefan Luchian": reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Åžtefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota; Teatrul de Stat "Mihai Eminescu": cladirea a fost inaugurata in anul 1914, distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si in anii 90. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost incununata in anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani. Teatrul de Papusi "Vasilache": Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de apreciata atât in tara cât si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor in cadrul manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari botosaneni reprezinta o incântare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. O data la doi ani se organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste intâlnirea la Botosani a celor mai prestigioase colective de actori papusari atât din tara cât si din strainatate; Filarmonica de Stat, cladirea filarmonicii denumita si Vila Ventura a fost construita la sfârsitul secolului al XIX-lea in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este recunoscuta si in afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite spectacole in tara si strainatate. Filarmonica botosaneana este principalul organizator al manifestarilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de prezenta unor personalitati din lumea artei si culturii românesti; Ansamblul "Rapsozii Botosanilor": institutie ce numara mai multe decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cântece populare moldovenesti, romante, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti pe plan national si international prin numeroasele premii câstigate; Inspectoratul pentru Cultura, institutie care pe plan local si-a asumat sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbarile padurii" de la Vorona etc; Centrul Vechi: este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datând din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de târgoveti, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri sustinute de console de lemn profilate. In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfârsitul sec. XIX; Casa Bolfosu, inceputul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfârsitul secolului XVIII in stil eclectic de influenta germana.