Descriere Bistrita Romania

Descriere: Municipiul Bistrita este situat in partea de nord-est a Podisului Transilvaniei, in Depresiunea Bistritei fiind si resedinta a judetului Bistrita Nasaud. Municipiul Bistrita este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47010" latitudine nordica si 24030" longitudine estica. Orasul este strabatut de riul Bistrita, riu al carui nume il poarta. Este inconjurat de coline acoperite cu intinse livezi, ocupa o suprafata de 14.547 ha, impreuna cu cele sase localitati componente: Unirea 5 km, Slatinita 10 km, Ghinda 8 km, Viisoara 5 km, Sigmir 6 km, Sarata 10 km. Localitatile din vecinatatea municipiului Bistrita sunt: Feldru la nord, Livezile la nord-est, Cetate si Budacul de Jos la sud-est, Mariselu la sud, Sieu Magherus la sud-vest, Sintereag si Dumitra la nord-vest. Din suprafata municipiului Bistrita de 13.799 ha revin intravilanului circa 2.058 ha. Depresiunea Bistritei are o clima temperat-continentala cu veri mai umede si relativ calduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ reci. Temperaturiile sunt determinate de cadrul natural in care este amplasat municipiul Bistrita, precum si de urbanistica sa care creaza microclimatul specific Bistritei. temperatura medie multianuala este de 8.30, . Luna cea mai rece este ianuarie cu o medie multianuala de -4.7 grade C, iar cea mai calda iulie, media fiind de 18.9 grade C. Municipiul Bistrita este situat in subunitatea morfologica Dealurile Bistritei. Suprafata pe care se afla este o regiune ma coborata cunoscuta ca Depresiune Bistritei. Aceasta depresiune este deschisa la vest si est, iar inspre nord si sud este marginita de dealurile: Cetatea Burgberg 686 m, Bistritei 549 m, Ciuha 620 m, Corhana, Cocos, Jelnei, Codrisor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistritei este de origine eroziv-acumulativa. Este strabatuta de raul Bistrita care izvoreste de pe versantul nordic al Muntilor Calimani, de sub varful Bistriciorului, de la o altitudine de 562 m, parcurgand un traseu de 64 km pana la intrarea in oras. Aici primeste doi afluenti cu debit foarte mic si inconstant, paraul Ghinzii si Valea Jelnei. De pe Dealul Cetatii isi aduna apele paraul Castailor care conflueaza cu raul Bistrita intre Bistrita si Viisoara. Raul Bistrita traverseaza localitatea Viisoara, trece pe la marginea localitatii Sarata si se varsa in raul Sieu. Scurt istoric: Municipiul Bistrita a sarbatorit in 1994, 730 ani de la prima sa atestare documentara. Asezarea geografica favorabila, calitatea solului, padurile bogate si minereurile din Rodna au permis judetului si Municipiului Bistrita sa se dezvolte constant - Bistrita s-a plasat pe locul cinci in ierarhia oraselor din Transilvania in Evul Mediu. Datorita importantului rol jucat in istoricul dezvoltarii, Bistrita este in prezent capitala judetului. Obiective turistice: Biserica Evanghelica: A fost construita initial in stil gotic, in secolul al XIV-lea si completata in secolul urmator. Ulterior a fost modificata in stilul Renasterii. O inscriptie atesta faptul ca in martie 1560, sub conducerea arhitectului italian, Petrus Italus, au inceput ample lucrari de consolidare si completare care s-au incheiat in 1563. Ele au dat, de fapt, forma actuala a edificiului. Bisericii-hala, cu tribune peste navele laterale, i-au fost adaugate elemente noi: portalul principal si alte doua laterale si frontonul de vest (influente ale Renasterii). Turnul bisericii domina orasul prin inaltimea sa de 75 m. Biserica pastreaza strane scluptate in 1516, lucrate de mesterul Johannes Begler. Casa argintarului: Monument de arhitectura de la inceputul secolului al XVI-lea, fosta locuinta a unui mare mester bijutier care i-a infrumusetat fatada (intre 1560-1563) cu admirabile ancadramente de piatra in stilul Renasterii, executate de pietrarul italian Petrus da Lugano. In acest edificiu functioneaza acum Sectia de istorie a muzeului, avand un fond de peste 10.000 piese, printre care o sabie de bronz de tip micenian (secolul al XV-lea BC), bronzuri tracice (secolele XIII-X BC), podoabe si arme traco-scitice (secolul al VI-lea BC), ceramica, arme si alte obiecte din marea necropola celtica de la Fantanele (secolele IV-II BC), piese din castrele romane de la Orheiu Bistritei, tezaure monetare (romane si feudale), obiecte ale breslelor bistritene s.a. Cetatea medievala: (secolul al XIII-lea, refacuta in secolele XV-XVI) a ramas in peisajul orasului cu fragmente din zidul de aparare (in Piata Unirii si pe patru strazi invecinate) si cu Turnul dogarilor. Complexul muzeal Bistrita-Nasaud: Muzeul, infintat in 1950, dupa ce a schimbat mai multe locatii, functioneaza azi in localul fostei cazarmi a Regimentului 63 Infanterie, cladirea datand din 1898. Cuprinde sectii de: etnografie - arta populara, stiintele naturii, arta plastica, colectia de gravura, istorie si arheologie. Colectia de arheologie cuprinde: piese din epoca bronzului apartinand culturii Wietenberg, depozite de bronzuri, inventarul unor morminte daco-celtice, tezaurul monetar de la Sieu-Odorhei (secolele II - I a.Ch.), tezaure monetare romane si medievale, unelte si arme medievale. Colectia de etnografie cuprinde piese de arta populara romaneasca, maghiara si saseasca: unelte, instalatii de tehnica populara, costume populare, casa taraneasca , biserica de lemn o colectie de lazi de zestre, opere ale unor artisti plastici, in majoritate transilvaneni; colectia de geologie: flori de mina, colectii de petrografie (in special colectia de concretiuni grezoase - unicat), colectii de palentologie si micropaleontologie. Sectia de stiite ale naturii prezinta fauna specifica zonei.